Jurnalistul Răzvan Dumitrescu a criticat-o pe Oana Țoiu după ce România s-a alăturat unui grup de 11 state membre care solicită analizarea unei utilizări mai largi a votului cu majoritate calificată în politica externă a Uniunii Europene. Scrisoarea a declanșat o dispută despre influența României la Bruxelles, însă nu elimină și nu limitează automat dreptul de veto al țării.
România, Austria, Belgia, Danemarca, Finlanda, Franța, Germania, Luxemburg, Țările de Jos, Spania și Suedia au cerut explorarea trecerii de la unanimitate la majoritate calificată în anumite decizii de politică externă, relatează Euronews. Inițiativa a fost adresată Înaltului Reprezentant al UE pentru afaceri externe, Kaja Kallas.
Ce i-a reproșat Răzvan Dumitrescu Oanei Țoiu
Răzvan Dumitrescu consideră că dreptul de veto este o pârghie de negociere importantă pentru România și că susținerea unei reforme ar putea reduce influența țării în Uniunea Europeană. „O pârghie aveam și la aia renunțăm”, a scris jurnalistul, potrivit Gândul.
El a ridicat și problema mandatului ministrului interimar de Externe, întrebând dacă un guvern demis și cu atribuții limitate poate asuma o asemenea poziție în numele României. Critica reprezintă opinia jurnalistului; informațiile publice consultate nu indică existența unei hotărâri judiciare sau instituționale care să stabilească nelegalitatea semnării scrisorii.
A renunțat România la dreptul de veto în UE?
Nu. Scrisoarea celor 11 state este o inițiativă politică și nu modifică prin ea însăși tratatele europene sau regulile de vot. În politica externă și de securitate comună, regula generală rămâne unanimitatea, ceea ce înseamnă că fiecare stat membru dispune în continuare de drept de veto.
Regula este explicată atât de Consiliul Uniunii Europene, cât și în articolul 31 din Tratatul privind Uniunea Europeană. Tratatul prevede deja unele situații în care poate fi folosită majoritatea calificată. Extinderea mecanismului prin clauza-pasarelă necesită însă o decizie unanimă a Consiliului European, iar deciziile cu implicații militare sau de apărare sunt exceptate.
Prin urmare, România și-ar păstra dreptul de a accepta sau bloca o eventuală schimbare a regulii generale. Formularea potrivit căreia țara a renunțat deja la veto nu descrie situația juridică actuală.
Ce înseamnă votul cu majoritate calificată
În Consiliul UE, majoritatea calificată este atinsă, în mod obișnuit, atunci când votează favorabil cel puțin 55% dintre statele membre — minimum 15 din 27 — iar acestea reprezintă cel puțin 65% din populația Uniunii. Sistemul este deja utilizat pentru cea mai mare parte a legislației europene.
Susținătorii extinderii sale în politica externă afirmă că un singur veto poate întârzia sau bloca reacția întregii Uniuni într-o criză internațională. Criticii avertizează că statele mici și mijlocii ar putea pierde un instrument de protejare a intereselor naționale în fața unor alianțe formate de țările cu populații mai mari.
Ce atribuții are un guvern interimar
Articolul 110 alineatul 4 din Constituția României stabilește că un guvern al cărui mandat a încetat îndeplinește numai actele necesare administrării treburilor publice până la depunerea jurământului de către noul executiv.
Textul constituțional nu oferă însă, singur, un răspuns definitiv la întrebarea dacă aderarea la o scrisoare politică fără efect juridic imediat depășește aceste limite. O asemenea concluzie ar necesita analiza naturii documentului, a mandatului primit de Ministerul Afacerilor Externe și, eventual, o poziție oficială a instituțiilor competente.
Ce urmează în disputa despre veto-ul european
Cele 11 state au deschis o dezbatere, nu au adoptat o nouă regulă. Pentru România, discuția are două dimensiuni: cât de repede trebuie să poată reacționa Uniunea Europeană și ce garanții păstrează statele pentru protejarea intereselor naționale.
Până la o decizie formală la nivel european, unanimitatea continuă să se aplice în principalele dosare de politică externă. România nu și-a pierdut dreptul de veto, iar poziția promovată prin scrisoare poate fi evaluată politic, fără a fi prezentată drept o schimbare deja intrată în vigoare.