Europarlamentara PSD Gabriela Firea le cere explicații publice premierului interimar Ilie Bolojan și ministrului interimar de Externe, Oana Țoiu, în legătură cu discuțiile purtate la Bruxelles despre noua legislație de integritate și plata a 770 de milioane de euro din Planul Național de Redresare și Reziliență.
Firea susține că o eventuală solicitare de suspendare a fondurilor europene ar putea fi considerată un demers împotriva intereselor României. Guvernul respinge însă categoric informația că reprezentanții săi ar fi cerut tăierea sau blocarea banilor și afirmă că intervenția la Bruxelles a urmărit tocmai protejarea sumei.
Ce acuzații a lansat Gabriela Firea
„Solicitarea de suspendare a fondurilor europene poate fi ușor încadrată la trădare de țară”, a transmis Gabriela Firea într-o postare publică, citată de Aktual24.
Europarlamentara PSD le-a cerut lui Ilie Bolojan și Oanei Țoiu să precizeze dacă și-au folosit funcțiile pentru a solicita unui comisar european oprirea plății aferente României. Firea a mai afirmat că disputele politice interne nu ar trebui transformate în demersuri pentru sancționarea țării la nivel european.
Formularea „trădare de țară” reprezintă o acuzație politică exprimată de Gabriela Firea, nu o constatare a unei instanțe sau a unei autorități judiciare. Până în prezent nu a fost prezentat public un document care să demonstreze că Bolojan ori Țoiu ar fi solicitat suspendarea fondurilor europene ale României.
Guvernul neagă că ar fi cerut blocarea fondurilor UE
Executivul a transmis că Ilie Bolojan și Oana Țoiu au cerut urgentarea verificării compatibilității noii legi privind integritatea cu dreptul european, nu suspendarea plății. Discuțiile au avut loc într-o întâlnire tehnică, în format hibrid, cu Michael McGrath, comisarul european pentru justiție, și cu directori de specialitate.
Potrivit poziției Guvernului prezentate de AGERPRES, obiectivul este ca eventualele probleme de conformitate să fie identificate și corectate la timp, astfel încât România să poată încasa integral cele 770 de milioane de euro.
Guvernul a infirmat categoric informațiile privind solicitări sau sugestii de tăiere a fondurilor și a susținut că o verificare rapidă ar proteja atât interesele financiare ale României, cât și efectele juridice ale legii.
Ce spune Comisia Europeană despre Legea integrității
Comisia Europeană a anunțat că va analiza noua legislație de integritate după promulgare, în cadrul evaluării celei de-a șasea și ultimei cereri de plată a României. La briefingul din 27 august, Comisia preciza că cererea nu fusese încă depusă și că serviciile sale purtau discuții tehnice cu autoritățile române.
Reprezentanții Comisiei au explicat că statele membre trebuie să se asigure că măsurile finanțate prin Mecanismul de redresare și reziliență respectă legislația națională și europeană. Evaluarea va urmări atât îndeplinirea jalonului PNRR, cât și compatibilitatea legii cu principiile dreptului UE. Poziția oficială poate fi consultată în briefingul Comisiei Europene.
De ce sunt în joc 770 de milioane de euro
Suma este asociată Jalonului 431 din PNRR, referitor la actualizarea cadrului legislativ în domeniul integrității. Plata nu este automată: Comisia Europeană verifică dacă reforma asumată de România a fost îndeplinită și dacă legislația adoptată respectă cerințele europene.
Disputa a apărut după modificările introduse în noua lege și întrebările privind efectele lor asupra unor aleși locali. Comisia a indicat că nu va anticipa rezultatul evaluării înainte ca procedura oficială să fie parcursă.
În acest moment, informațiile confirmate public arată că Bolojan și Țoiu au cerut accelerarea verificării legii, în timp ce Gabriela Firea solicită explicații și susține că trebuie lămurit dacă au existat și alte intervenții politice la Bruxelles. Nu există o decizie anunțată privind blocarea celor 770 de milioane de euro.