Comisia Europeană a cerut autorităților române clarificări detaliate despre noua Lege a integrității și, în special, despre prevederea cunoscută public drept „amendamentul Fritz”. Bruxelles-ul analizează dacă efectele legii respectă principiile dreptului european, iar răspunsul Bucureștiului va conta la evaluarea ultimei cereri de plată din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).
Informația a fost publicată inițial de G4Media, care citează surse oficiale și documentul transmis autorităților române, și a fost confirmată separat de Digi24. Scrisoarea ar fi fost trimisă de Ana Gallego, director general al DG JUST, iar România are la dispoziție două săptămâni pentru răspuns.
Ce explicații cere Comisia Europeană
Întrebările Bruxelles-ului privesc compatibilitatea noii reglementări cu securitatea juridică, proporționalitatea și principiul neretroactivității. Comisia vrea să afle și dacă încetarea automată a unui mandat ține cont de gravitatea fiecărui caz sau aplică aceeași consecință tuturor persoanelor vizate.
Documentul citat de presă urmărește șapte teme: cadrul juridic anterior, riscul unei duble sancționări pentru aceeași faptă, justificarea încetării automate a mandatului, evaluarea individuală a cazurilor, natura juridică a măsurii, situația faptelor minore și existența unei căi efective de atac.
Executivul european a solicitat și date privind numărul total al persoanelor afectate. Analiza nu reprezintă, în acest moment, o constatare că România a încălcat dreptul UE, ci o etapă de clarificare și evaluare.
Ce prevede „amendamentul Fritz”
Prevederea stabilește încetarea de drept, la 30 de zile de la intrarea în vigoare a legii, a funcției sau mandatului persoanelor pentru care exista deja o constatare definitivă de incompatibilitate ori conflict de interese și pentru care termenul interdicției de trei ani nu s-a împlinit.
Textul a primit denumirea informală „amendamentul Fritz” deoarece îl afectează direct pe Dominic Fritz, primarul Timișoarei și președintele USR. Criticii măsurii susțin că aceasta produce efecte retroactive și nu diferențiază între cazuri în funcție de gravitate. Susținătorii au invocat aplicarea consecventă a normelor de integritate.
Parcursul legislativ a fost controversat. Proiectul a trecut prin controlul Curții Constituționale și a revenit în Parlament pentru punerea în acord cu decizia CCR. Senatul a adoptat forma reexaminată pe 26 august 2026, iar președintele Nicușor Dan a promulgat legea două zile mai târziu.
Sunt blocate cele 770 de milioane de euro din PNRR?
Nu. La momentul publicării, Comisia Europeană nu anunțase suspendarea sau pierderea fondurilor. Legea integrității este legată de Jalonul 431 din PNRR, evaluat în cadrul celei de-a șasea și ultimei cereri de plată. Valoarea asociată acestui jalon este de 770 de milioane de euro.
Comisia confirmase anterior că legea va fi verificată în procesul de evaluare a cererii de plată, care nu fusese încă depusă. Solicitarea de clarificări poate conduce la întrebări suplimentare sau la cererea unor corecții, însă nu echivalează automat cu o sancțiune financiară.
Guvernul cere o verificare rapidă
Premierul Ilie Bolojan și ministrul de Externe Oana Țoiu au cerut urgentarea verificării în cadrul unei discuții cu Michael McGrath, comisarul european pentru Justiție. Potrivit poziției Guvernului, scopul este identificarea și corectarea din timp a eventualelor neconcordanțe, înainte de evaluarea cererii de plată.
Executivul a infirmat că ar fi cerut tăierea fondurilor și a declarat că urmărește încasarea integrală a sumei. Poziția oficială, relatată de Euronews România, arată că o verificare rapidă ar putea permite modificarea legii dacă Bruxelles-ul identifică probleme de compatibilitate cu dreptul european.
Prin urmare, România nu a pierdut cele 770 de milioane de euro, dar trebuie să răspundă unor întrebări juridice importante. Decizia relevantă pentru bani va veni după evaluarea formală a jalonului și a explicațiilor transmise de autoritățile române.